Aproximativ 270 de copii armeni au fost separați de părinții lor, aflați în enclava separatistă Nagorno-Karabah, după ce Azerbaidjanul a închis singurul drum care o leagă de teritoriul armean.

Temperaturile de îngheț din Afganistan, care au coborât până la -34 de grade celsius și care sunt cele mai scăzute din ultimii 15 ani, au ucis cel puțin 70 de persoane și 77 de mii de animale, în timp ce criza umanitară din țară se agravează.

Creștinii ortodocși au sfidat temperaturile joase pentru a marca Boboteaza pe stil vechi în 19 ianuarie. Evenimentul simbolizează botezul lui Isus Cristos și curățarea sufletelui la începutul noului an.

În primele 11 luni ale anului 2022, Guvernul Republicii Moldova 🇲🇩 a primit asistență financiară externă în valoare de 978,8 milioane de euro. Circa 80% din această sumă constituie credite și puțin peste 20 la sută – granturi, arată datele furnizate Europei Libere de Ministerul Finanțelor. De asemenea, partenerii externi au oferit, în perioada ianuarie-noiembrie 2022, circa 200 de milioane de lei pentru susținerea refugiaților ucraineni din R. Moldova.

● Statul Major General al forțelor armate ucrainene a declarat în informarea sa din 19 ianuarie că, în ultimele 24 de ore, a respins 14 atacuri rusești în regiunile Luhansk și Donețk. ● Rușii au vizat în principal Bilohorivka în Luhansk, precum și Bahmut, Soledar și Avdiivka în orașul vecin Donețk. ● „În același timp, inamicul a efectuat 25 de atacuri aeriene și a lansat peste 85 de atacuri cu sisteme de rachete”, a precizat Statul Major General, adăugând că amenințarea atacurilor aeriene și cu rachete asupra țintelor civile „rămâne ridicată pe întreg teritoriul Ucrainei”. ● Armata precizează că a continuat să monitorizeze mișcările trupelor rusești și belaruse către granița cu Ucraina, dar nu au fost detectate până acum mișcări ofensive.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut occidentului ajutor pentru consolidarea capacităților sale defensive. „Am cerut sisteme de supraveghere și apărare antiaeriană”, a spus Sandu într-un interviu cu agenția Reuters în marginea Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveția). „Înțelegem că Ucraina este o prioritate”, dar și noi sperăm să primim, a mai spus președinta. Maia Sandu a mai declarat că bugetul militar al Moldovei a fost mărit și că guvernarea discută cu Uniunea Europeană despre sisteme de apărare antiaeriană, având pe această temă și discuții bilaterale cu aliații. Ea a spus că Moldova se simte în siguranță grație rezistenței Ucrainei în fața Rusiei.

A ieșit la lumină o poveste extraordinară despre supraviețuire de la Dnipro, în partea centrală a Ucrainei, unde zeci de oameni au fost uciși de un atac cu o rachetă rusească asupra unui bloc de locuințe, la 14 ianuarie. Chirurgul Evghen Botvinov s-a străduit timp de trei ore și jumătate să oprească hemoragia soției sale, rănită la cap în atac – iar între timp făcea semnale cu lanterna pentru a fi localizat de salvatori.

Volodimir Zelenski le-a cerut, din nou, aliaților occidentali ai Ucrainei să accelereze luarea deciziei privind furnizarea Kievului unui set de arme grele moderne, cum ar fi tancurile.

Magistrații Curții Supreme de Justiție i-au permis fostului șef de stat Igor Dodon să părăsească R. Moldova pentru o săptămână. Politicianul a cerut permisiunea să meargă în România în perioada 28 ianaurie - 5 februarie. Motivul, potrivit avocaților lui Dodon, este că fiul acestuia a fost bolnav de coronavirus și medicii i-au recomandat să facă o cură de reabilitare. Permisiunea a fost necesară pentru că Dodon are interdicție de a părăsi țara pentru 60 de zile în dosarul „kuliok”. Avocații au solicitat o permisiune similară și pentru Galina Dodon, soția ex-președintelui, care este și ea vizată în dosarul condus de Petru Iarmaliuc. Procurorul Vitalie Codreanu a considerat justificată declarația lui Dodon, însă Iarmaliuc a fost de părere că o singură cerere nu este suficientă și a cerut să fie citat în ședința de judecată medicul, care a scris concluzia privind starea de sănătate a copilului.

• Apărătorii comunității LGBT+ din R. Moldova au salutat o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) care a spus, pe 17 ianuarie, că țările care fac parte din Consiliului Europei trebuie să recunoască și să protejeze prin lege familiile formate din persoane de același sex. • Angelica Frolov, coordonatoarea programului de lobby și advocacy a organizației GENDERDOC-M, a spus Europei Libere într-un interviu că organizația sa va începe o campanie de sensibilzare a opiniei publice în vederea adoptării unei asemenea legi și va încerca să deschidă și un dialog cu guvernul și parlamentul, în urma deciziei CEDO. Deși a fost dată într-un caz provenind din Rusia, decizia vizează toate țările din Consiliul Europei, inclusiv R. Moldova. - „Vrem, nu vrem, trebuie să urmăm deciziile CEDO ”, a spus Frolov în interviu. Este însă conștientă că, „în R. Moldova, nivelul de homofobie în societate este prea înalt” pentru ca vreun partid să riște să propună un proiect de lege care să protejeze drepturile cuplurilor gay, așa încât campania GENDERDOC-M poate include inițierea unui proces în justiția moldoveană. • Din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, 30 de țări oferă cuplurilor de același sex fie posibilitatea de a se căsători, fie o formă egală de parteneriat civil. Restul 16 - Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Georgia, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Turcia și Ucraina - nu oferă niciun statut juridic legal cuplurilor gay. 🖱️ Accesați linkin.bio și ascultați interviul oferit de Angelica Frolov.

Manechinele cu glugă din magazine au devenit un simbol al regimului taliban din Afganistan. Inițial, talibanii au spus că manechinele trebuie fie îndepărtate, fie decapitate, dar, după ce comercianții s-au plâns, au acceptat acest compromis bizar.

Bătălia pentru Bahmut, dronele ucrainene în acţiune